Existenta unei sexualitati infantile, cu caracter natural, este astazi o certitudine demonstrata stiintific.
Omul sanatos se naste sexuat si paraseste scena vietii in aceeasi postura cu precizarea ca etapele de dezvoltare difera ca intensitate in ce priveste interesul pentru sfera sexualitatii.
Elementul definitoriu (dar nu singurul) in acest lung proces este hormonul numit testosteron. Prezenta lui in proportie mai mare va genera aparitia pe lume a unui baietel si nu a unei fetite. Rolul lui este foarte important in prima faza pentru stabilirea sexului dar si a identitatii psiho-sexuale a copilului.
Testosteronul este produs in principal de catre testicule la baieti dar si fetele proceseaza acest hormon in cantitati mult mai mici. Activitatea de producere si secretie a testosteronului incepe insa in jurul varstei de 9-11 ani. Pentru ce, va puneti intrebarea, acest excurs biologic?
Pentru a sublinia faptul ca acest comportament tipic masculin (de care testosteronul este raspunzator) de seducator si cuceritor la aceasta varsta (6 ani) are mai mult componente dobandite, invatate, decat biologice, genetice.
Copilul mic are intotdeauna o mare trebuinta de a fi in centrul atentiei adultilor. Prin aceasta el isi satisface multe alte nevoi legate de siguranta, supravietuire si dezvoltare. Exista posibilitatea ca el sa fi invatat ca acest comportament sexualizat prematur este modalitatea prin care isi poate satisface aceasta nevoie de a fi in centrul atentiei.
In sine nu este ceva negativ daca nu este singura cale de a atinge acest deziderat. Atat timp cat sfera preocuparilor copilului cuprinde toate celelalte activitati specifice varstei si nu se focuseaza predilect spre sexualitate nu vad nici un motiv de ingrijorare. Aveti grija totusi ca micutul sa nu fie suprastimulat in legatura cu sexualitatea si sa faceti diferentele necesare intre libertate si libertinaj. O latura importanta a sexualitatii este intimitatea si aceasta, intradevar, este destul de greu sa fie invatata de un copil de aceasta varsta.
Pentru mai multe lamuriri, daca este cazul, consultati un psiholog specializat.
sursa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu